Udatul fetelor în a doua zi de Paști, un obicei unguresc preluat de ardeleni

traditii paste udat stropitFetele sunt stropite cu parfum în cea de-a doua zi de Paști, obiceiul fiind preluat de la germani și maghiari, dar este păstrat atât la țară, cât și la oraș. În Transilvania, stropitul s-a practicat în familiile nobiliare pana la sfârșitul secolului al XIX-lea, după care doar locuitorii satelor l-au mai păstrat. 

 

 

 

 

 

Read more: Udatul fetelor în a doua zi de Paști, un obicei unguresc preluat de ardeleni

Pasca și legenda ei

pasca Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac şi nucă şi babele coapte în forme speciale de ceramică. 

Pentru creştini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştelui. Ea se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă. Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri, având la mijloc o cruce, şi se lasă totul la crescut. În momentul în care se pune în cuptor, femeile de la ţară fac semnul crucii cu lopata pe pereţii cuptorului, spunând: ''Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precistă pe fereastră''.
Pasca şi cozonacii se mai pot prepara şi în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paşti, fiind duse, apoi, la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite. Adevărata pască este o pâine care se taie în bucăţele mici, se pune în pacheţele şi se duce la biserică pentru a fi sfinţită.

Read more: Pasca și legenda ei

Ouăle roșii și mesajele pe care le transmit

oua rosiiDe ce ouă roşii de Paşti? Legendele creştine leagă simbolul ouălelor roşii de patimile lui Isus. Răstignirea şi învierea reprezintă reînvierea naturii, primăvara şi reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei. Legenda spune că atunci când Isus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în ouă roşii. O altă tradiţie afirmă că Sf. Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au însângerat sub cruce. Altă legendă afirmă că după ce Isus a fost răstignit, cărturarii saducei şi rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Isus". Nici nu şi-a terminat acela spusele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. 

În tradiţia populară românească ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în felurite situaţii, etc.

Read more: Ouăle roșii și mesajele pe care le transmit

Despre ”Florii”

batrana cu matisoareSărbătoarea Intrării Mântuitorului Isus Hristos în Ierusalim este cunoscută în popor sub denumirea de ”Florii”.

 ‪‬ Parintele profesor Ene Braniște afirmă că această sărbătoare se mai numea și ”Duminica aspiranților la Botez”, deoarece în această zi catehumenii, care fuseseră admiși la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca marturisire de credință. Aceasta duminică a purtat și denumirea de ”Duminica grațierilor”, pentru că în cinstea ei, împărații acordau grațieri.
„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Read more: Despre ”Florii”

Olăritul - tradiție, artă și meșeșug!

vase din lutUnul dintre meșteșugurile românilor aflat pe cale de dispariție este olăritul. De fapt, nu am putea să spunem exact dacă modelarea argilei este artă sau meșteșug. Cert este că a fost una dintre ocupațiile de bază ale țăranului român. Așa cum femeile torceau lâna, țeseau pânza și coseau modelele tradiționale, bărbații, din cele mai vechi timpuri, modelau lutul și dădeau culoare vaselor care erau folosite în gospodărie.
Aveau har, știință și imaginație pe care le împleteau artistic în acest meșteșug. În locuințele românești tradiționale vasele ceramice aveau atât scop decorativ cât și utilitate practică. Gospodinele găteau mancăruri delicioase în vase de lut, iar mâncarea era servită în blide și mereu asortată cu un vin bun sau cu o țuică turnată din ulcior. Murăturile erau ținute în niște vase mari care se numeau chiupuri, iar la sărbători mâncarea se pregătea în oale enorme din lut. Același material era folosit pentru ceea ce noi astăzi am numi bibelouri: vase pentru flori, statuete, fluiere, jucării, chiar și tablouri.

Read more: Olăritul - tradiție, artă și meșeșug!

Despre Noi

Ardeleanul.info isi propune sa fie site-ul cel mai bun in domeniul de actualitate rurala. Site-ul a fost infintat in anul 2015 din initative prietenesti si doreste sa aduca informatia utila spre utilizator intr-un mod simplu, ferm si corect. 

Contact

Pentru orice intrebare sau informatie va stam la dispozitie la: 

Tel: 0749315937

Mail: redactia@ardealul.info

Link-uri utile

Mai jos aveti cateval ink-uri utile din domeniul rural: 

http://www.madr.ro

http://www.apia.org

http://www.ansvsa.ro