Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie GALERIE FOTO

cununasînpetru

În organizarea Primăriei Sărmașu, a Bibliotecii “Liviu Rusu”, a Primăriei Sînpetru de Câmpie și a Direcției Pentru Cultură Culte și Patrimoniu Cultural, în localitatea Sînpetru de Câmpie, în prima sâmbătă a lunii iulie, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a Sărbătorii secerișului - “Cununa grâului”, după ce prima ediție a acestui eveniment tradițional agrar s-a desfășurat în localitatea Sărmășel Gară.
Cum un astfel de eveniment este menit să mai dezmorțească rutina specifică lumii rurale, și această ediție a fost gândită în asemenea mod încât să satisfacă o paletă mai largă de așteptări în domeniul cultural. Așa se face că ziua de sâmbătă a fost împărțită în trei mari momente: lansare de carte și evocarea personalității lui Traian Gherman, claca la secerat și împletirea cununii și așa cum se încheie fiecare moment important din lumea satului, voia bună și cântecul au încheiat seria manifestărilor dedicate Sărbătorii secerișului.
Începuturile au fost făcute „La basculă”, la marginea satului, loc atât de bine cunoscut localnicilor și care acum a reprezentat gazda primitoare pentru cei prezenți. Sub un soare dogoritor de cuptor, cu oameni veniți din Sărmașu, Sărmășel Gară, Sînpetru de Câmpie, Bârlibaș, Dâmbu, Sîngeorgiu de Câmpie, Satu Nou sau Tușinu, amfitrion al deschiderii manifestării a fost bibliotecar Dinuca Burian, a căror rădăcini se află în comuna Sînpetru de Câmpie, cea care a ținut ca evenimentul de anul trecut să fie continuat. Au urmat rând pe rând, primarul orașului Sărmașu, ing. Ioan Mocean, primarul comunei Sînpetru de Câmpie, Lucian Minodor Pogăcean, din a căror discursuri s-a putut trage clar o concluzie: cele două unități administrativ teritoriale, învecinate au și potențialul dar și dorința de a conlucra pentru ca atât tradițiile dar și aspecte socio-economice să poată fi aplicate cât mai curând, în folosul celor din zonă.
A venit rândul cărților și a sănătății din paginile cărților. Tânăra interpretă de folclor, Oana Bogdana Pop, și ea din părțile locului, absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș să prezinte cea mai nouă realizare a sa, o carte despre modul în care putem fi mai sănătoși: “Sănătate cu tratamente naturiste”. Despre plantele de leac dar și cum acestea ne ajută să fim mai sănătoși au vorbit Nicolae Băciuț, director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Mureș și dr. Dan Mircea Fărcaș, cei care au semnat prefața.
Despre grâu, claca la secerat, cununa grâului avem mărturii și din cartea “Vechi obiceiuri agrare la români – Claca la secerat și cununa de grâu” a lui Traian Gherman, o carte de referință pentru cei care doresc să aprofundeze acest aspect, să ia contact cu o muncă intense de cercetare a acestor clăci, în câteva sute de localități, printre care și Sînpetru de Câmpie și Sărmașu. Personalitatea lui Traian Gherman a fost evocată de nepoata domniei sale, dr. Ileana Roman, acum la 55 de ani de la moartea sa. Născut în 1879, în Corpadea, județul Cluj, Traian Gherman va rămâne cu siguranță în mintea celor pasionați de etnologie prin lucrările sale dedicate meteorologiei populare dar și a cununii de grâu, obicei prezentat în 751 de sate, într-o carte document ce cuprinde printre altele și 50 de moduri de a împleti cununa de grâu.
Dar cu subiectul central a fost cununa de grâu, în jurul prânzului, când grâul era numai bun de secerat, un alai format din membrii Grupului Graiul Câmpiei din Sărmașu, cei ai Ansamblului Doina Sărmașului, dar și localnici din comună și invitați au plecat cu ceterași spre lanul de secerat. Au tăiat, au legat, au făcut snopi, iar la final cununa cea mare de grâu era gata de adus găzdoaiei, Aurica Pop. Și munca fără puțină cântare nu se poate, printre invitații la claca la secerat s-a aflat și rapsodul popular, Vasile Soporan din Frata, care a ținut să mai îndulcească arșița cea mare printr-o cântare pentru secerătoare. Și cum lucrurile cele bune se încep cu Dumnezeu, preoții Robert Belean, Răzvan Bucur și Chirilă Horea au sfințit holdele și s-au rugat ca locul să fie ferit de vremuri mari, iar recoltele să fie bune. Ulcioarele cu apă rece și coșul cu slănină, pâine, caș și ceapă au fost vedetele următoare. Masa a fost servită, pe miriște, pe un cenușer, așa cum obișnuiam părinții și bunicii noștri să facă acest lucru. Cununa a fost dusă apoi gazdei, de fete tinere, tot în cântec și chiuit, iar femeile mai pricepute, așa cum este Moldovan Veronica din Dâmbu, i-a descântat cununii, după obiceiul locului. Deși o parte dintre cei care astăzi privesc acest obicei, îl asociază cu sărbătoarea recoltei inițiată în perioada comunismului, Cununa grâului își are rădăcinile cel mai probabil în era precreștină. Se crede că în ultimele fire de grâu, se ascunde sufletul acestuia și de aceea ele sunt folosite pentru a împleti cununa. Bobul de grâu se spune că descrie fața lui Hristos, iar la final de secerat ultimele spice se înnoadă pentru ca țarina să fie protejată. Grâul are o valoare de simbol deosebită, grâul nu se arunca pe jos, era esența pâinii noastre, celei de fiecare zi. Bobul de grâu este simbolul învierii, al renașterii și perpetuării vieții. Grâul face parte integrantă din momentele importante în viața fiecărui individ. La naștere, în scăldătoare i se pune copilului un pumn de boabe de grâu, pentru ca acesta să aibă parte de o viață îmbelșugată, apoi la cununie, peste tânăra familie se aruncă boabe de grâu, pentru a fi fericită tot restul vieții, iar la trecerea dintre hotarele vieții, bobul de grâu servește pregătirii colivei. Grâul este cel mai sacru aliment din acest spațiu: din grâu curat se fac și prescurile ce servesc la Sfânta Liturghie.
Cununa grâului a fost pusă la loc de cinste, în ea rezidă spiritul grâului, iar de acum, pentru că recolta a fost una îndestulătoare, e vremea cinstirii, a bucuriei și a desfătării. O expoziție a cuprins grâul, pâinea, colacii, cozonacii, făina, toate produsele oferite cu generozitate de grâu. Lângă ea s-a jucat, s-a recitat și s-a cântat alături de Nelu Șopterean, Ștefania Pârlea, Oana Bogdana Pop, Alexandru Rusu, Ansamblul Doina Sărmașului și Ansamblul Copiii Sînpetrului.
Mihai Teodor Nașca

Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie - 2016

Despre Noi

Ardeleanul.info isi propune sa fie site-ul cel mai bun in domeniul de actualitate rurala. Site-ul a fost infintat in anul 2015 din initative prietenesti si doreste sa aduca informatia utila spre utilizator intr-un mod simplu, ferm si corect. 

Contact

Pentru orice intrebare sau informatie va stam la dispozitie la: 

Tel: 0749315937

Mail: redactia@ardealul.info

Link-uri utile

Mai jos aveti cateval ink-uri utile din domeniul rural: 

http://www.madr.ro

http://www.apia.org

http://www.ansvsa.ro