Laptele autohton - pe cale de dispariție!?!

vaciEste o întrebare pe care, în aceste zile și-o adresează atât autoritățile de la București cât și fermierii autohtoni și nu în ultimul rând consumatorii. În acest an, odată cu desființarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană, cei mai afectați vor fi micii producători care sunt în pericol de a dispărea de pe piață. Politicile duse până acum de România în ceea ce privește sectorul zootehnic nu au stimulat în nici un fel micii producători de lapte. România nu are încă o cultură a raselor, iar acestea nu au valoare biologică. Lipsa de pregătire a fermierilor mici, dezbinarea din partea instituțiilor care acordă consultanță agricolă și lipsa unui mesaj unic care ar fi trebuit să ajungă la fermier dinspre specialiști, au dus la un fel de îngrădire a activității și a eliminat posibilitățile de dezvoltare. Potrivit statisticilor ultimilor ani, România, cu toate încercările de reformă în sistemul zootehnic, nu realizează mai mult de 3 tone de lapte pe cap de vacă, în timp ce, în alte țări ale Uniunii Europene producția medie este de circa 10 tone pe cap de vacă.

Read more: Laptele autohton - pe cale de dispariție!?!

”Lemnul pentru draniță se taie când lemnul doarme...”

confectionarea sindrilei 2Așa cum în mediul rural a toarce sau a țese la război (”stative”) este o artă, tot așa și confecționarea dranițelor reprezintă o artă pentru țăranii care încercau prin diferite moduri să își câștige, pe lângă un acoperiș de-asupra capului, și un leu pentru o pâine.

Țărani simpli, care mai mult au ”furat” meseria, spun că lemnul trebuia ales, cu fibra dreaptă, numită maja, care crăpa drept. Erau oameni care se ocupau cu producerea draniței dar erau și butinari care verificau lemnul bun pentru dranițe. Se alegea din ochi copacul gros, fără cepuri pe picior, de către cei care se ocupă cu dranițele, se probează dacă crapă drept prin desprinderea unei porțiuni din el în lățime și grosime de 10 cm, respectiv 50 cm lungime. Dacă se confirmă, se doboară arborele după care se taie o bucată de lemn de lungimea unei dranițe și se probează din nou. Dacă se confirmă din nou că lemnul este bun atunci se debitează la lungimi potrivite și este transportat la locul de prelucrare.

Read more: ”Lemnul pentru draniță se taie când lemnul doarme...”

Suntem rezultatul a ceea ce mâncăm! Agricultura ecologică,o reală alternativă

ecologicagroDespre agricultura ecologică s-a vorbit mult în ultimii ani, dar s-au realizat puține. Pe o piață bombardată de produse de toate felurile, consumatorul român ar trebui să devină din ce în ce mai interesat de asigurararea stării sale de sănătate și a celor din jur, pe care o poate face prin consumul unor produse de calitate precum cele provenite din agricultura ecologică.
Potrivit specialiștilor din domeniu, sistemul de producție ecologică are la bază unele reguli stricte care au drept scop obținerea în mod durabil de produse ecologice și este o alternativă viabilă a agriculturii convenționale. Practic, agricultura ecologică presupune aplicarea unor tehnici de cultivare a plantelor și creștere a animalelor fără a utiliza produse chimice de sinteză, sporirea biodiversității și limitarea utilizării de inputuri. Prin definiție, agricultura ecologică susține starea de sănătate a solurilor, a ecosistemelor și a oamenilor. Mai mult, combină tradiția cu inovația și știința astfel încât aduce beneficii mediului înconjurător, promovează relațiile echitable și o calitate bună a vieții tuturor celor implicați.

Read more: Suntem rezultatul a ceea ce mâncăm! Agricultura ecologică,o reală alternativă

Povestea de succes a magiunului din Valea Bârgăului

povila de bargauPovila de Bârgău este magiunul de prune produs pe Valea Bârgăului din județul Bistrița-Năsăud, care are un termen de valabilitate de invidiat – de minimum doi ani, fără ca în prepararea acestuia să se folosească zahăr sau conservanți. Povila de Bârgău este produsă exclusiv din prune bistrițene — unul dintre soiurile cele mai apreciate, datorită miezului cărnos, aromat și dulce. Prunele coapte, odată culese, se spală bine, se scot sâmburii, iar apoi se așază în cazane de alamă și se pun la fiert. Simplu, fără să fie mărunțite, fără să se adauge îndulcitori.

După ce se atinge consistența dorită, magiunul de prune este turnat fie în oale de lut, fie în borcane și este unul dintre produsele pe care gospodinele îl păstrează în cămară, fără să se altereze, mult timp. Nu curge, poate fi servit la micul dejun sau folosit în compoziția unor prăjituri.
Povila de Bârgău a fost atestată ca produs tradițional în luna august a anului 2013, fiind fabricată de către Asociația AFI ProFamilia din Bistrița, la întreprinderea socială deschisă în baza unui proiect cu fonduri europene, în comuna Bistrița Bârgăului.

Read more: Povestea de succes a magiunului din Valea Bârgăului

Afinele - resursa care poate genera o întreagă industrie

afineZona în care se situează județul Bistrița-Năsăud oferă locuitorilor o serie de resurse. Dincolo de suprafețele întinse de pădure și masa lemnoasă aferentă, zona montană mai oferă și alte resurse naturale cum ar fi fructele de pădure. Zmeura, murele, afinele negre ar putea aduce bistrițenilor profituri importante, dacă ar fi exploatate și valorificate în mod organizat. Zilele trecute citeam povestea unui român din comuna Recele, din județul Brașov, care dezvoltă o astfel de afacere. Este o poveste a unui om de succes, pe care o voi prezenta în cele ce urmează. 

Read more: Afinele - resursa care poate genera o întreagă industrie

Despre Noi

Ardeleanul.info isi propune sa fie site-ul cel mai bun in domeniul de actualitate rurala. Site-ul a fost infintat in anul 2015 din initative prietenesti si doreste sa aduca informatia utila spre utilizator intr-un mod simplu, ferm si corect. 

Contact

Pentru orice intrebare sau informatie va stam la dispozitie la: 

Tel: 0749315937

Mail: redactia@ardealul.info

Link-uri utile

Mai jos aveti cateval ink-uri utile din domeniul rural: 

http://www.madr.ro

http://www.apia.org

http://www.ansvsa.ro